Luni, 23 martie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, legal constituit, a pronunțat următoarea soluție:

Prin Decizia nr. 54/2026, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de către Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I penală, în dosarul nr. 11935/3/2024, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „În interpretarea dispoziţiilor art. 273 din Codul penal, sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de mărturie mincinoasă în cazul în care o persoană citată în calitate de martor în procesul penal refuză, înainte sau după depunerea jurământului, să facă orice fel de declaraţii?”, și, în consecință, stabilește:

În interpretarea dispozițiilor art. 273 din Codul penal, sunt întrunite condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de mărturie mincinoasă în cazul în care persoana citată în calitate de martor în procesul penal, după ce i-au fost aduse la cunoştinţă faptele sau împrejurările de fapt pentru dovedirea cărora s-a dispus sau s-a încuviințat audierea sa, precum şi obligaţiile procesuale care îi revin, refuză, înainte sau după depunerea jurământului sau a declarației solemne, să dea declaraţii şi nu se află într-unul dintre cazurile prevăzute de art. 116 alin. (3), art. 117 alin. (1) și art. 118 din Codul de procedură penală.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

În esență, ÎCCJ a statuat că sunt întrunite condițiile de tipicitate ale infracțiunii de mărturie mincinoasă în cazul refuzului total al persoanei citate în calitate de martor de a da declarații în procesul penal, înainte sau după depunerea jurământului ori a declarației solemne, dacă martorului i-au fost aduse la cunoștință obiectul audierii și obligațiile procesuale aferente, iar acesta nu se află într-unul dintre cazurile legale de exceptare de la obligația de a declara.

Sursa: juridice.ro