Marți, 10 februarie 2026, Transparency International a informat că România a obținut 45 de puncte din 100 posibile în Indicele de Percepție a Corupției (IPC) 2025, cu un punct mai puțin față de anul anterior și semnificativ sub media Uniunii Europene, de 62 de puncte, potrivit unui comunicat.

La nivel global, raportul relevă o accentuare a fenomenului corupției, inclusiv în democrațiile consolidate, pe fondul declinului în leadership și al slăbirii mecanismelor de control instituțional. Numărul statelor cu scoruri de peste 80 de puncte a scăzut de la 12, în urmă cu un deceniu, la doar 5 în ediția IPC 2025.

În plan european, progresele în combaterea corupției stagnează de peste un deceniu, media UE rămânând la 62 de puncte. Cu scorul de 45 de puncte, România se situează printre ultimele trei state membre ale UE, alături de Bulgaria (40) și Ungaria (40). Comparativ cu anul 2012, România a înregistrat o creștere de doar un punct, cu variații anuale minime.

Raportul evidențiază însă evoluții divergente în rândul statelor europene: Grecia (+14 puncte din 2012) și Estonia (+11 puncte) au înregistrat progrese semnificative, în timp ce Ungaria (-15 puncte) și Polonia (-10 puncte) se confruntă cu regres major.

Indicele de Percepție a Corupției evaluează percepția asupra corupției din sectorul public în 182 de state și teritorii, prin agregarea datelor provenite din 13 surse independente. Scorurile sunt acordate pe o scală de la 0 la 100, unde 0 indică un nivel foarte ridicat al corupției, iar 100 un nivel foarte scăzut.

Datele arată că:

• statele cu democrații consolidate au, în medie, un scor de 71 de puncte;
• democrațiile fragile înregistrează un scor mediu de 47 de puncte;
• România se situează sub acest prag, cu 45 de puncte.

Analiza Transparency International arată că scorurile scăzute sau în declin sunt asociate cu erodarea mecanismelor de control democratic, politizarea sistemului judiciar, influența nejustificată în procesul decizional și slaba protecție a spațiului civic. Consecințele corupției sunt vizibile în special în domenii precum justiția și statul de drept, integritatea politică, libertatea presei și accesul la servicii publice.

În contextul provocărilor geopolitice actuale, de la războiul din Ucraina la creșterea polarizării sociale, Transparency International subliniază necesitatea unui leadership eficient și a unor instituții independente, capabile să susțină standardele de integritate și interesul public.

În decembrie 2025, Uniunea Europeană a adoptat prima directivă anticorupție, care stabilește o abordare de toleranță zero și armonizarea legislațiilor penale la nivelul statelor membre. Transpunerea acesteia este considerată o oportunitate pentru România de a-și fixa obiective ambițioase în domeniul integrității publice.

Potrivit Transparency International Romania, un obiectiv realist ar fi atingerea unui scor de cel puțin 50 de puncte în IPC până în anul 2030, prin reforme coerente, stabilitate instituțională și cooperare între autorități, mediul academic, sectorul privat și societatea civilă.

Printre prioritățile indicate se numără:

• consolidarea instituțiilor anticorupție și stabilitatea conducerii acestora;
• actualizarea și armonizarea cadrului legislativ în domeniul integrității;
• îmbunătățirea calității anchetelor penale anticorupție;
• combaterea dezinformării și a instrumentalizării politice a luptei anticorupție.

Raportul concluzionează că eficiența și credibilitatea combaterii corupției depind de asumarea integrității de către toți actorii societali, în lipsa dublului standard și a intereselor partizane.

Sursa: juridice.ro